Raport CIA | România, ascensiune spectaculoasă: „A 7-a țară UE și a 34-a în LUME la capitolul «PIB real (paritatea puterii de cumpărare)»”

Un raport al Agenției Centrale de Informații (CIA) a Statelor Unite ale Americii confirmă o ascensiune spectaculoasă a României, în ultima perioadă, în ceea ce privește Produsul Intern Brut (PIB) și paritatea puterii de cumpărare. 

Poate părea surprinzător, dar România ocupă locul 7 în Uniunea Europeană, la acest capitol, și locul 34 în lume, iar asta nu face altceva decât să confirme un parcurs economic puternic, care oferă perspectivele unui trend ascendent nu numai în viitorul apropiat, ci și îndepărtat.

Potrivit clasamentului mondial în ceea ce privește PIB-ul real (paritatea puterii de cumpărare), România este devansată, în acest clasament, doar de 6 țări din Uniunea Europeană:

• Germania
• Franța
• Italia
• Spania
• Polonia
• Olanda

„România a aderat la NATO în 2004, la UE în 2007 și la Spațiul Schengen pentru călătorii aeriene și maritime în 2024”

Pe pagina care este destinată României este făcută, înainte de toate, o scurtă istorie a țării noastre.

„Principatele Țării Românești și Moldovei – timp de secole sub controlul Imperiului Otoman Turc – și-au asigurat autonomia prin Tratatul de la Paris din 1856.

• Au fost legate de facto în anul 1859 și unite oficial în anul 1862 sub noua denumire de România.
• În anul 1940, România s-a aliat cu puterile Axei și a participat la invazia germană a URSS din 1941. Trei ani mai târziu, depășită de sovietici, România a semnat un armistițiu.
• Ocupația sovietică de după război a dus la formarea unei „republici populare” comuniste în 1947 și la abdicarea regelui.

Guvernarea de zeci de ani a dictatorului Nicolae Ceaușescu, care a preluat puterea în 1965, și statul său polițienesc de Securitate au devenit din ce în ce mai opresive și draconice în anii `80. Ceaușescu a fost răsturnat și executat la sfârșitul anului 1989.

Foștii comuniști au dominat guvernul până în 1996, când au fost scoși de la putere. România a aderat la NATO în 2004, la UE în 2007 și la Spațiul Schengen pentru călătorii aeriene și maritime în 2024”, se menționează în subcapitolul destinat prezentării României.

PIB real România – 772,107 miliarde de dolari, în creștere constantă față de ultimii 2 ani

În ceea ce privește PIB-ul real (paritatea puterii de cumpărare), România ocupă – potrivit informațiilor inserate în acest raport CIA – locul 34 la nivel mondial, ceea ce este o poziție mai mult decât onorantă și demonstrează că țara noastră, în plan economic, duce o luptă asiduă, iar rezultatele sunt îmbucurătoare.

În anul 2023, PIB-ul real a fost de 772,107 miliarde de dolari, în creștere față de anii precedenți – 726,048 miliarde de dolari (2021) și 755,867 miliarde de dolari (2022).

Pagina destinată României arată și rata de creștere reală a PIB-ului, fiind comparați anii 2021 – 2023.

Paritatea puterii de cumpărare (PPC) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, într-o unitate de măsură internațională (de regulă, dolari), deoarece bunurile și serviciile au prețuri diferite în unele țări comparativ cu altele. Ratele de schimb ale parității puterii de cumpărare sunt folosite pentru compararea nivelului de trai din țări diferite.

În ceea ce privește PIB-ul real pe cap de locuitor, România se află pe poziția 62 în lume.

În ceea ce privește compoziție PIB-ului României, pe sectoare de origine, cele 3 mari componente sunt:

• Agricultura – 4,2%
• Industria – 33,2%
• Serviciile – 62,6%

Rezervele de aur și valută ale României, în continuă creștere

În ceea ce privește rezervele de aur și valută, România se află, la nivel mondial, pe locul 46. Pe primele poziții ale acestui clasament se află China, Japonia și Elveția, urmate de Rusia și de Statele Unite ale Americii.

După cum se poate observa, rezervele de aur și valută ale României se află tot pe un trend ascendent în anul 2023, comparativ cu 2021 și 2022.

România exportă mai mult decât în ultimii ani

Exporturile României au atins o valoare de 137,337 miliarde de dolari în anul 2023, în creștere față de 2021 și 2023. Țara noastră se află pe locul 39 în lume, la acest capitol.

Principalii parteneri comerciali ai României sunt – Germania (19%), Italia (10%), Ungaria (7%), Franța (6%) și Bulgaria (4%).

Cheltuielile militare ale României: „În ultimii ani, România a făcut eforturi considerabile”

2,3% din PIB-ul României este alocat cheltuielilor militare, semnal clar potrivit căruia țara noastră este decisă și reușește să își respecte angajamentele luate față de Alianța Nord-Atlantică (NATO).

Sumele alocate pentru apărare au crescut, constant, din anul 2020 și până în anul 2024, potrivit raportului CIA.

În ultimii ani, România a făcut eforturi considerabile de a achiziționa mai multe echipamente de origine occidentală din țările europene și din SUA, inclusiv avioane și vehicule blindate”, se precizează în acest raport.

„România a aderat la NATO în 2004, iar Alianța formează pilonul-cheie al politicii de apărare a țării; găzduiește un cartier general multinațional al NATO (Divizia multinațională de sud-est) și un grup de luptă al forțelor terestre conduse de Franța, ca parte a inițiativei NATO privind prezența în avans sporită în partea de sud-est a Alianței, care a apărut ca răspuns la invazia Rusiei din 2022 în Ucraina.

Armata română se antrenează în mod regulat cu NATO și statele sale membre și a participat la misiuni multinaționale conduse de NATO și UE în Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Polonia (2023)”, se mai arată în acest raport.

CITEȘTE ȘI:

Ce face Ministerul Energiei pentru consolidarea rețelelor de distribuție a energiei electrice? Sebastian Burduja: „Am bătut orice record”

Exporturile de gaze rusești prin gazoducte către Europa au CRESCUT luna trecută față de iunie 2023 cu 23%

Marcel Boloș pregătește marea REVOLUȚIE fiscală: „S-au adoptat modificările la mecanismul e-TVA”

Banca Națională a României, ANUNȚ important pentru români! Ce se întâmplă cu IRCC, indicele de referință pentru creditele consumatorilor

Oficial ne merge bine! România, cel mai IEFTIN stat din UE la alimente şi băuturi nealcoolice. Datele Eurostat „bat” mitul bogăției și al sărăciei